În vara lui 2013, Roxana Fediuc, un om cu experiență în dezvoltarea de proiecte și cu spirit de voluntar,  a avut ocazia să colaboreze cu medicul Ciprian Băcilă la o lucrare științifică pe tema ergoterapiei. Roxana citise mult despre subiecte legate de sănătate mentală și absolvise un curs de management spitalicesc în 2011. Doctorul Băcilă era președintele Asociației Spitalului de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu (ASPPS), o organizație neguvernamentală care promovează sănătatea mentală.

„Ciprian m-a îndemnat să scriu cereri de finanțare pentru asociație. Activitatea asta mi s-a potrivit foarte bine”, spune Roxana, care și-a pus în valoare experiența în management de proiecte și, în mai puțin de doi ani de zile, a obținut pentru ASPPS, fonduri de peste 100.000 de euro.

Cei doi au pus pe picioare un program de sprijinire a ergoterapiei, o formă de tratament care folosește metode specifice pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfășura activități necesare vieții individului și pentru a compensa limitări. Primele proiecte care au obținut finanțare, chiar în toamna lui 2013, au fost „Ergomeșteșugurile” (un atelier de tâmplărie amenajat în incinta Departamentului de Ergoterapie) și „Basmele terapeutice pentru copii”.  Au urmat, în 2014, „Grădina terapeutică”,  „Ergonet” și „Infonet”, „Dreptul egal la joacă” și „Camera de stimulare senzorială”.

Roxana citise mult despre conceptul terapiei prin grădinărit și era interesată să-l pună în practică la Sibiu. „Grădinile terapeutice reprezintă o specializare în arhitectură, sunt vreo șapte-opt tipuri. Cele mai cunoscute sunt facilitățile pentru Alzheimer, cele mai utile sunt cele pentru recuperarea locomotorie. Cea pe care ne-am gândit noi să o facem la spitalul din Sibiu este o grădină terapeutică de tip restaurativ, al cărei obiectiv principal este calmarea și pentru care sunt obligatorii aleile de plimbare și plantele aromatice”, spune Roxana.

Un obiectiv de 8.000 de lei la Semimaratonul Fundației Comunitare Sibiu

Primii bani pentru proiectul grădinii au venit de la programul MOL, „Spații Verzi“.  Era clar însă că asociația avea nevoie de mai multe fonduri pentru a transforma curtea părăginită din vecinătatea Secției a III-a într-un spațiu vesel, colorat, prietenos și plăcut mirositor. Roxana aflase despre semimaratonul filantropic organizat de Fundația Comunitară Sibiu, așa că ASPPS a răspuns la apelul de proiecte pentru ediția din 2014 a evenimentului, cu ajutorul căruia asociația și-a propus să strângă 8.000 de lei pentru grădina terapeutică.

„Am făcut o prezentare medicilor din spital la raportul de gardă”, povestește Roxana. „Le-am spus: așa arată acum, uite cum poate arăta după amenajare. Înscrieți-vă la semimaraton sau la cros, după cum vă țin puterile, și susțineți proiectul!” Îndemnul a găsit repede ecou, atât printre medici, cât și printre membrii clubului Rotary Cibinium, în fața cărora Roxana a susținut o altă prezentare. O activitate intensă de promovare pe Facebook și vizibilitatea suplimentară asigurată de Fundația Comunitară au făcut din grădina terapeutică o cauză cu peste 68 de alergători, 144 de susținători și 9.000 de lei adunați la semimaraton.

„Grădina e aproape gata”, spune Roxana, „trebuie numai să aducem plantele din seră. Am fost într-o tabără de voluntari la Cluj și am venit de acolo cu un sac de levănțică. Am strâns semințe diverse, le-am pus în borcane și ghivece, am pus lăstari. Când o să se împrimăvăreze de-a binelea, grădina o să fie colorată și o să miroasă tare plăcut”, adaugă ea.

Proiectul de arhitectură pentru grădina restaurativă a fost rodul colaborării arhitecților voluntari Oana Cherciu și Radu Popa, iar de realizarea lucrării s-a ocupat spitalul. Într-un spațiu de peste 1.000 de metri pătrați, populat până toamna trecută de un amestec dezolant de obiecte inutile, se așterne acum un covor fragil de verdeață prin care șerpuiesc, în ochiuri mari, mai multe alei. Când le-au văzut, cei din conducere au spus „ne trebuie bănci noi”. Au făcut un efort, au găsit sponsori și au înlocuit băncile – cele noi au fost montate în curtea spitalului, iar cele vechi au fost recondiționate în atelierul de tâmplărie, înființat de asociație în proiectul „Ergomeșteșuguri”.

Un pas către normalitate

Nu a fost singura schimbare pe care a generat-o grădina terapeutică. Accesul în spațiul respectiv se făcea greu – administrația a alocat bani cu care au fost reparate scările. Acum se lucrează, pe baza unui proiect al lui Radu, la un acces secundar din secția de Supraveghere, cu rampă pentru scaunele cu rotile.

„Tot demersul nostru e făcut pentru ca pacienții să se simtă în siguranță, să le fie bine și să lucreze în grădină”, spune Roxana. „Când văd o curte faină, colorată și plăcut mirositoare, le scade teama și privesc locul în care se află cu alți ochi. Îl văd mult mai aproape de ceea ce e destinat să fie – un spital, o unitate medicală care oferă servicii de sănătate.”

Grădina a fost punctul de pornire pentru mai multe lucruri. Oamenii – personalul medical și pacienții – au înțeles că e nevoie aici de un mediu prietenos. „Vrem, continuă Roxana, ca spitalul să nu mai fie perceput drept un loc înfricoșător, de speriat. Facilitățile psihiatrice sunt întotdeauna respinse – din teamă, ignoranță și lipsă de toleranță. Percepția e neagră, în cel mai bun caz, cenușie. În limba română există vreo 20 și ceva de sinonime, plus regionalisme, toate cu conotații peiorative și negative, pentru a denumi anormalul psihic. Doar cei care sunt afectați direct, care au în familie pe cineva suferind ajung să dezvolte un dram de înțelegere.”

Schimbarea la față a spitalului pe care a generat-o grădina e abia la început. Când au văzut planșa cu imaginea grădinii așa cum ar trebui să arate când e gata, cu flori viu colorate și fluturași, cei de la Secția I au zis „vrem și noi”. O să mai apară o grădină pentru ei, și încă una pentru pacienții copii. Asociația a obținut finanțare în 2014 pentru un loc de joacă adaptat celor mici aflați în scaune cu rotile și pentru o cameră de stimulare senzorială, care face minuni pentru micuții suferinzi de patologii caracterizate prin disfuncții senzoriale – ADHD, autism, retard, tulburări de comportament, de limbaj și emoționale.

Alte două proiecte – Spitalul cântător și Prietenii din spital – au demarat la începutul acestui an. Asociația studiază acum posibilitatea înființării unei microferme de legume pentru pacienți, iar pentru Semimaratonul Sibiu 2015 a depus un proiect în colaborare cu asociația „Open Minds” din Cluj – MUVIT. Va fi primul pilon în dezvoltarea sportului în spital (ASPPS caută deja sponsori serioși pentru amenajarea terenului de fotbal) și un pas în plus în direcția normalizării vieții pacienților.

„Pe mine asta mă motivează – normalitatea”, spune Roxana, omul care a pornit valul schimbării în vara lui 2013 împreună cu doctorul Băcilă și alți membri ai asociației. „Mi se pare normal să relaționezi și să ai legături firești cu oameni care au ghinionul să fie pacienți psihiatrici.”