Irina Patriche, network manager la Federația Fundațiile Comunitare din România, a participat la Conferința Fundațiilor Comunitare din UK, care a avut loc în capitala Scoției. Despre care sunt diferențele și asemările dintre mișcare comunitară britanică și cea românească aflăm în rândurile de mai jos.

*În 9-11 septembrie a avut loc, la Glasgow, Conferința Fundațiilor Comunitare din UK. Acest eveniment este organizat bianual de UKCF, o rețea formată din 46 de Fundații aflate pe întreg teritoriul Regatului Unit. 

La vizita ‘pe teren’ am mers la Impact Arts, o organizație ce sprijină prin artă comunitatea. Pe lângă faptul că oferă tinerilor și  persoanelor de vârstă a treia posibilitatea de a dezvolta noi aptitudini, uneori certificări și socializare, se implică și în consiliere psihologică prin artă pentru copii din familii în care părinții întâmpină probleme cu abuzul de alcool sau droguri.

Partea care mie mi s-a părut deosebit de interesantă este că mulți dintre acești copii le sunt recomandați de către școlile în care învață, văzând că profesorii și învățătorii sunt următorii adulți, după părinți, cu prezență semnificativă în viețile copiilor. Se lucrează cu personal specializat în terapie prin artă și cu artiști locali, unii sunt angajați permanenți alții au contracte în funcție de perioade.

Experiență trăită la conferință a fost pentru mine una plină de învățuri, m-a ajutat să înțeleg mai bine sectorul ONG, inclusiv pe partea operațională, colegii de la UK Community Foundation au povestit mai multe pe marginea de proceduri practice pe care le utilizează cu succes (metode diferite de evaluare a standardelor, platforme de E-learning, plus conferința în sine axată atât pe cursuri, experiențe la ONG-uri partenere și networking).

În același timp, m-a pus pe gânduri, pentru că așteptarea mea, ca în țările financiar mai dezvoltate sectorul ONG să se confrunte cu mai puține probleme, a fost clar spulberată. Fundațiile comunitare și rețeaua de fundații din Marea Britanie, dar în special cele din Europa continentală se confruntă cam cu același set de probleme, indiferent de PIB-ul țării, printre care: finanțări puține pe termen lung, nevoia tot mai mare de a își împărți resurse non-financiare (cunoștinte, cursuri, job rotation), burnout și rotația de personal și lacune în cadrul legislativ, ce îngreunează activitatea, mai ales în Centrul și Estul Europei.

Lipsa predictibilității pe termen lung a finanțării, care să le asigure cel puțin partea operațională, este totuși mai puțin acută în Marea Britanie, văzând și istoricul locului și înțelegerea mai mare asupra ce înseamnă investițiile și piață financiară. Există fonduri de Endowment suficient de consistente precum și interes mare din partea Fundațiilor de a investi în diferite maniere în întreprinderi sociale, reușind astfel să își stabilizeze cashflowul.

Așa cum spunea și Ela Bălan în discuțiile pe care le-am avut cu ea pe tema asta, e un punct mare pe care se poate lucra în România, referitor la educația filantropică în paralel cu sondarea segmentului de fonduri bazate pe resursele financiare personale ale oamenilor cu o situație financiara peste medie, trecând un pas mai departe față de donațiile punctuale individuale practicate acum.

Mesajul puternic pentru mine a fost că indiferent de țară, și aici și scurta mea experiență din România confirmă, este că Fundațiile Comunitare au în principal același dorințe: își doresc să facă parte dintr-o rețea, văd beneficiile asociate și își doresc organizații-suport care să ofere un cadru ușor de accesat și flexibil în care resurse financiare și non-financiare să le poată fi accesibile. Se confruntă cu același veșnic și omniprezent burn-out, cauzat poate și de faptul că timpurile se schimbă repede și că pentru a rămâne relevanți comunității e nevoie de tot mai mult efort și inovație, iar rețetă magică încă nu s-a inventat.

Am strâns mai multe resurse de info/inspirație și vor mai urma pe măsură ce vin:

După dezastrul incendiului din Grenfel, la nivelul fundațiilor comunitare a apărut inițiativă de a dezvolta un fond pentru situații de urgență și așa a apărut National Emergency Trust. 

Response to disasters and emergencies in the UK

Matrice a competentelor în ce privește consilierea filantropică (poate fi utilizată în evaluări, fișe de post, anunțuri de recrutare, înțelegerea propriei organizații) ‘Philanthropy Advice Competency Framework‘.

Studiu despre Leadership atașat la mail plus câteva idei despre cursuri gratuite de Leadership.

Studiu despre impactul ONG-urilor mici și medii în Anglia și Wales.